Abonează-te la newsletter

Abonează-te la newsletter și îți garantăm doza periodică de artă.

Picasso – Sylvette, 1954

Ce treabă avea ce simțeam eu cu ce zicea ea? Ne uitam amundouă nedumerite una la cealaltă. Pesemne că ne era imposibil să ne înțelegem. Și cu toate astea, ne prefăceam în continuare. Nici nu s-ar fi cuvenit să ne contrazicem și apoi, era păcat de scurta noastră prietenie. Da, ne împrietenisem recent, printr-o întâmplare: eram amundouă în magazinul de pălării și încercam să găsim ceva adecvat pentru o promenadă pe faleză într-o zi însorită. Acum că stau sa mă gândesc, poate că asta ne lega de fapt: gustul comun la pălării. Pentru că pălărierul poate să confirme: amundouă ne-am năpustit asupra piesei expuse în vitrină, cea turcoaz, cu voaletă.

Dar acum? Ce-a mai rămas din prietenia noastră? Am epuizat deja subiectele de discuție: am vorbit despre pălării, despre culori, despre pălărier, iar cunoștințe comune nu aveam. Aș putea să deschid subiectul despre faimoasa ei coadă, pe care o analizez cu invidie de fiecare dată când ne întâlnim. Oricât aș încerca, eu nu arăt atât de perfect cu această coafură.

Post Author
Silvana Dulamă-Popa

Leave A Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *