Zilele astea, până la finele lunii mai, se poate vedea în sala de expoziție a Bibliotecii Academiei Române o expoziție dedicată portretelor domnitorilor români. Intitulată „MEMORIU ASUPRA PORTRETELOR DOMNILOR ROMÂNI“ parcursul încearcă să pună o lumină nouă asupra unei teme pe care o cunoaștem cu toții din manualele de istorie: Cum arată domnitorul român? Așa încât, ne sunt aduse în atenție mai multe portrete de autori din perioade istorice diferite, toate în gravură. Ele prezintă chipuri cunoscute precum cel al lui Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Vasile Lupu sau Dimitrie Cantemir, dar și fanarioții Constantin și Alexandru Mavrocordat sau Alexandru Ipsilanti.
Particularitatea acestei expoziții o dă natura ei fiind formată doar din gravuri, cum spuneam. Ce înseamnă asta? Că nu avem imagini frumos colorate ale portierelor, în ulei sau tehnici de apă, ci reprezentările sunt realizate prin tehnica gravurii, adică prin imprimarea unei plăci de metal sau piatră gravate artistic pe o hârtie specială. Conform particularităților sale de realizare lucrările de gravură pot fi xilogravuri, aquaforte, aquatinte și așa mai departe, nu are rost să ne batem capul cu detalii pentru specialiști. Este important de știut că înainte de telefon și de selfie-urile de azi, chiar și de aparatele foto, pozele oamenilor de stat puteau circula prin lume cu ajutorul acestui procedeu de reproducere manual-mecanic, ce se numea gravură.
Expoziția de astăzi a plecat de la un discurs susținut în 1875 de Dimitrie Alexandru Sturdza, intitulat exact „Memoriu asupra portretelor domnitorilor români”. În discurs, pare că omul politic liberal, era interesat exact de ilustrarea chipurilor domnitorilor români plecând de la celebrul unificator Mihai Viteazul. Între noi fie vorba perioada vieții domnitorului coincide și cu inventarea tehnicii gravurii și folosirea ei masivă în zona Europei. Organizatorii expoziției au pus împreună nucleu de portrete colecționate de D.A.Sturdza și donate Academiei Române, alături de alte portrete provenite din alte donații, pentru a evidenția diversitatea de chipuri și de imaginație pe care artistul, iar mai apoi artistul-gravor, o închipuia pentru domnitorii români. Spoiler! Sunt gravuri în care Mihai Viteazu seamănă mult cu cel pe care îl știm din manualele de istorie, dar sunt și gravuri, total necunoscute, care prezintă un chip nefamiliar. Merită descoperite!
Dacă ajungeți să vizitați expoziția să aveți un ochi și pentru detalii, căci acolo se găsesc multe informații importante ilustrate, de tipul stemele țărilor române, Țara Românească și Moldova, sau stemelor personale, dar putem citi chiar și detalii despre caracterul personajului portretizat. Cum este cazul gravurii portretizându-l pe Dimitrie Cantemir în care el este îmbrăcat într-o armură medievală fapt care se traduce printr-o practică activă a artei războiului, apoi el ține în mână un baston de mareșal fapt care se traduce prin merite deosebite obținute pe câmpul de luptă, iar în fața lui este și un teanc de cărți fapt care se traduce printr-o bună cunoaștere de știință, pe care Dimitrie Cantemir a avut-o prin scrierea istorilor sale „Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea” sau „Istoria Creșterii și Descreșterii Imperiului Otoman”. Dar peruca de capul sau ați văzut-o?
Legendă Imagini:
- Portretul lui Dimitrie Cantemir, realizat de Christian Fritsch, spațiul german, Biblioteca Academiei Române
- Portretul lui Mihai Viteazu, gravură, 1601, Praga, Biblioteca Academiei Române
